Ce se întâmplă după înmormântarea papei Francisc: Indicii despre posibila alegere a succesorului său pontifical
Nimeni nu ştie pe cine vor alege cardinalii catolici din întreaga lume pentru a-i succeda Papei Francisc ca nou şef al Bisericii Catolice. Totuşi, există indicii despre cine ar putea fi viitorul pontif, care se pot revela încă de la funeraliile lui Francisc, relatează Reuters.
Procesul de alegere a unui nou papă este lung şi secret. Majoritatea celor 252 de cardinali din lume vin la Roma pentru a participa. Cei cu vârsta sub 80 de ani, 135 de prelaţi, se pregătesc să intre într-un conclav pentru a-l alege pe următorul pontif. Odată ce acest proces începe, conform legii Bisericii, cardinalii vor fi complet izolaţi de lumea modernă până la numirea noului papă. Până atunci, ei pot participa la evenimente publice şi pot oferi interviuri despre ceea ce caută la următorul lider al celor 1,4 miliarde de catolici din lume.
„Citirea semnelor pre-conclav pentru a identifica candidaţii papali este complicată, deoarece semnele sunt de obicei foarte subtile”, a declarat John Thavis, un corespondent la Vatican care a acoperit trei papalităţi. Papa Francisc a murit luni, la vârsta de 88 de ani, iar în prezent nu există un candidat clar la succesiunea sa.
Înmormântarea papei, programată pentru sâmbătă, 26 aprilie, va fi primul moment important pentru a urmări semnele în legătură cu cine ar putea fi următorul pontif. Zeci de mii de persoane, inclusiv lideri mondiali precum preşedintele american Donald Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, sunt aşteptate în Piaţa Sfântul Petru pentru ceremonie. Milioane de oameni vor urmări evenimentul în întreaga lume. Cardinalii prezenţi vor asculta cu atenţie predica rostită de cardinalul italian Giovanni Battista Re, liderul ceremonial al Colegiului Cardinalilor.
La funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea din 2005, predica a fost rostită de cardinalul german Joseph Ratzinger, care a oferit o elocinţă emoţionantă despre viaţa şi moştenirea regretatului papă. Unsprezece zile mai târziu, Ratzinger a fost ales ca Papa Benedict al XVI-lea. Deşi Re, în vârstă de 91 de ani, nu poate intra în conclav şi nu este un pretendent la funcţia papală, se aşteaptă ca el să ofere confraţilor săi un ghid de urmat prin modul în care va alege să descrie papalitatea lui Francisc.
Funeraliile papale marchează prima din cele nouă zile de doliu pentru Biserica Catolică. O altă slujbă de doliu va avea loc duminică în Piaţa Sfântul Petru, condusă de cardinalul italian Pietro Parolin, adesea citat ca unul dintre principalii candidaţi la papalitate.
„Clişeul este că cel care intră în conclav ca papă iese cardinal”, afirmă Christopher Bellitto, un istoric specializat în Biserică. Alte indicii pentru posibilii succesori ai lui Francisc vor apărea probabil mai lent. În 2013, pe măsură ce cardinalii se adunau la Roma după demisia surprinzătoare a lui Benedict, unii dintre prelaţii americani au început să ţină conferinţe de presă, ceea ce a generat o reacţie din partea grupului mai larg de cardinali.
Chiar dacă de această dată nu vor avea loc conferinţe de presă, cardinalii care îşi petrec timpul la Roma celebrează adesea slujbe la bisericile din oraş. Predicile pe care le oferă cu aceste ocazii ar putea oferi indicii despre ceea ce gândesc. „Orice semn va veni pe bucăţele – fraze folosite pentru a descrie ceea ce cardinalii caută la următorul papă”, a mai spus Thavis.
Un nou papă poate lua orice nume doreşte. De obicei, noul papă îşi alege un nume bazat pe o papalitate căreia doreşte să îi aducă un omagiu sau pe care doreşte să o imite. Printre cele mai populare zece nume de papi se numără Ioan, Benedict, Grigore sau Clement.
Cele mai mari indicii vor veni în cadrul întâlnirilor zilnice pe care cardinalii le au în săptămâna premergătoare conclavului, cunoscute sub numele de „congregaţii generale”. În aceste întâlniri, cardinalii au ocazia să vorbească liber şi să ofere o viziune pentru un viitor papat sub conducerea lor. Deliberările finale cu privire la cine ar trebui să-i urmeze lui Francisc vor avea loc în conclav, iar cardinalii vor fi izolaţi de lume, interzicându-li-se să citească ziare sau să vorbească cu exteriorul.
În timp ce intră în deliberări, arhiepiscopul Diego Ravelli va striga, în latină, „Extra omnes!” (Toată lumea afară!).
