Deficitul bugetar al României atinge 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului
Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de 2,3% din PIB în primele trei luni ale acestui an, echivalent cu 44 miliarde de lei. Această situație îngrijorătoare atrage atenția economiștilor, care avertizează că, dacă cheltuielile continuă să crească în acest ritm, România riscă să piardă credibilitatea în fața investitorilor.
Potrivit economistului Adrian Negrescu, necesarul de împrumut al României depășește 50 miliarde de euro în acest an. Dacă investitorii nu vor observa măsuri rapide pentru reducerea deficitului, aceștia ar putea solicita dobânzi mai mari sau chiar ar putea renunța să mai finanțeze țara. Negrescu afirmă că un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) ar putea reprezenta „răul cel mai mic” într-o situație în care lipsa de apetit pentru reforme este „tot mai evidentă”. Acordul cu FMI ar putea oferi României între 30 și 40 miliarde de euro la o dobândă mai mică decât cea de pe piețe.
Deficitul bugetar de 2,3% din PIB pentru primele trei luni a fost mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când a fost de 2,06% din PIB. În 2024, deficitul bugetar a fost de 8,65% din PIB, iar estimările pentru 2025 vizează o țintă de 7% din PIB. Totuși, datele actuale sugerează că atingerea acestei ținte devine din ce în ce mai dificilă.
Negrescu a subliniat că datele privind încasările din TVA sunt „mai mici decât cele de anul trecut”, ceea ce indică o încetinire a economiei. Dacă această tendință continuă, perspectivele unei crize economice se conturează tot mai clar. Politicile economice actuale nu par viabile, iar retrogradarea ratingului României la categoria „junk” ar putea avea consecințe severe, inclusiv o scădere economică și o plecare masivă a investitorilor.
Ministerul Finanțelor a confirmat angajamentul României de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025, dar situația actuală nu inspiră încredere economiștilor. În plus, guvernul nu a respectat o serie de angajamente față de Comisia Europeană în ceea ce privește reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și planul fiscal, ceea ce ar putea duce la suspendarea fondurilor UE.
Pe fondul acestor dificultăți, se subliniază necesitatea unei reforme fiscale pentru a evita ratingul „junk”. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat că reducerea cheltuielilor bugetare nu este suficientă și că este inevitabilă o reformă a regimului fiscal. Deficitele atât ale bugetului public, cât și ale celorlalte sectoare trebuie gestionate cu strictețe pentru a evita o deteriorare și mai serioasă a economiei României.
